Aud parinti care mi se plang ca le este frica de modul in care copilul lor o sa ii priveasca in viitor, „daca o sa ma urasca”, „daca o sa ma respinga”? La fel aud tineri care mi se plang „daca nu o sa ma descurc in viata”, „daca nu o sa reusesc la locul de munca”? La fel si in relatii „daca nu sunt suficient de pregatit/a in relatii?” La fel ma aud si pe mine cateodata punandu-mi astfel de intrebari…

Cand intelegem cu adevarat ce este dualitatea, ca este un drum, o evolutie/involutie, o calatorie, realizam ca NU AVEM CUM SA DAM GRES! Este imposibil sa o dam in bara, esecul este doar in capul nostru si atat. Am putea spune la fel de usor ca totul este un esec sau ca totul este o reusita, este total irelevant!

Tot ce poti face e sa faci „tot ce poti” sau cum ar zice americanul „do your best”. Si acest tot ce poti nu inseamna sa te epuizezi incercand sa atingi perfectiunea ci sa accepti limitarile tale prezente si sa te relaxezi.

„Dar daca o sa ma urasca copilul?” Este alegerea sa, ai facut tot ce ai putut! „Dar poate puteam sa fac mai mult” Poate acum dar atunci nu erai inca la nivelul necesar pentru a-ti da seama.

A te invinovati pentru ceea ce puteai face in trecut este o cale sigura catre depresie si chin. Majoritatea oamenilor se chinuie pentru ce (nu) au facut in trecut si cata suferinta e in ei…

Tot ce putem face in viata asta este sa ne ridicam nivelul de intelegere si sa relaxam. Cu cat intelegem mai mult cu atat ne dam seama ca fiecare dintre noi are drumul propriu si ca orice am face nu avem cum sa il schimbam.

Asa ca fa tot ce poti cu copiii, in relatie, cu locul de munca si relaxeaza-te, bucura-te de viata. Fa tot ceea ce poti sa te bucuri de viata si atunci totul a fost, este si va fi bine.

O zi frumoasa,
Orlando