E o vorba pe la noi prin popor: “daca esti prea bun esti prost” si mi-am propus ca astazi sa o abordez.

O sa-ti spun de la inceput ca exista o farama de sens in aceasta vorba insa exista si o proasta intelegere a ceea ce inseamna sa fii om. In primul rand a fi bun sau a fi rau tine doar de propria apreciere si atat, este doar mintea care obisnuita sa puna etichete pe orice eticheteaza pe tine si mai ales pe ceilalti ca fiind buni sau rai. Ce nu percepe mintea este nivelul de intelegere de la care face judecata. Cu cat nivelul de intelegere este mai scazut cu atat mai rau e totul din jur, cu cat nivelul de intelegere e mai ridicat cu atat mai bun este totul din jur. Inca o data revin la ceea ce tot repet in aceste pilule – deconditionarea mentala este esentiala pentru ca ajuta la ridicarea nivelului de intelegere prin debarasarea de tiparele mentale ineficiente.

Probabil o sa imi spui ca pe masura ce nivelul de intelegere creste cu atat mai mult vom intelege ca bun si rau nu exista dar intelegerea aceasta nu ne va opri mintea sa faca ceea ce face mai bine  ?

De aceea cu ajutorul mintii haideti sa analizam zicala de mai sus folosind nivelul de intelegere ca reper:

CAZUL 1: Cu cat te iubesti mai mult, cu atat te respecti mai mult si cu atat esti mai bun fata de tine vei fi si indirect sau direct fata de ceilalti (nivel ridicat). Aici avem de-a face cu o persoana care respectandu-se stie cand si cu ce sa ajute, stie cand e nevoie sa fie “buna” si mai ales stie sa spuna NU atunci cand nu simte sa fie “buna”. Avem de-a face cu o persoana care este prea buna fata de ea si acest fapt se rasfrange si asupra celor apropiati. Oare e prea “proasta” ca face asta?

CAZUL 2: Cu cat te urasti mai mult, cu atat te respecti mai putin si cu atat mai rau vei fi fata de tine si indirect sau direct fata de ceilalti (nivel scazut). Aici avem de-a face cu o persoana care cauta in exterior salvarea si are 2 variante: se izoleaza total de lume traind in dezamagire, furie, frustrare, amaraciune si ura ori ofera orice, toutul pentru a primi putina recunoastere in schimb – “uite ma iubeste cineva inseamna ca viata mea are valoare”. Si de fapt de aici vine farama de sens din vorba romaneasca: daca oferim fara sa avem ce oferi, cred ca atunci suntem putin prostuti pentru ca de fapt nu am oferit nimic de valoare si deci degeaba am facut-o  ?

CONCLUZIA? Daca oferim din preaplin, oferind doar surplusul vom ramane cu suficient cat sa fim “destepti” in continuare.

Iti doresc o zi plina de alegeri destepte,
Orlando