Suntem intoxicati de mitul omului perfect care vine din ceruri si ne arata calea (fiecare religie il are) si cautam acest om perfect ori in noi ori dar de cele mai multe ori in ceilalti. Parca am fi cu totii niste detectoare de mesia si cum observam o imperfectiune la cineva – “hahahaha gata te-am gasit mincinosule”. Unii dintre noi au cazut bine de tot in extrema, folosind efectul de tip halo, daca vad o calitate buna in cineva considera ca acei oameni sunt doar acea calitate si imediat cum observa ceva la nelocul sau sunt dezamagiti.

De fapt oamenii d-abia asteapta sa fie dezamagiti de ceilalti, o cauta constient si inconstient. Si-au trasat asteptari atat de mari de la ceilalti, asteptari care nu pot fi atinse niciodata, cu scopul (constient sau inconstient) de a fi dezamagiti, de a avea scuza pentru care ei nu sunt bine.

Observam si in relatii, daca sotul sau sotia “calca stramb” (ciudata vorba mai avem), iadul se dezlantuie. O sa spun ceva foarte dur si imi cer iertare: acea persoana, inconstient, d-abia astepta sa fie inselata pentru a isi dovedi ca NU MERITA sau ca “stiam eu ca nu pot sa am incredere in oameni”. Altfel, intr-o astfel de situatie, chiar daca implica suferinta (doar suntem oameni) putea sa analizeze impreuna cu partenerul/a ce s-a intamplat si ce vor face de atunci incolo.

Si cum suferinta de fapt ne arata noua ce trebuie sa intelegem despre noi, in loc sa o intelegem, o trimitem in exterior: “tu m-ai facut sa suferi”, nu esti cum credeai ca esti (revenim la mitul omului perfect).

Suferinta emotionala poate fi eradicata foarte usor dar necesita multa observare de sine: tot ceea ce se intampla in interiorul nostru e legat de noi, nu de ceilalti. Daca ajungem sa intelegem cu adevarat (nu doar mental) si fiecare celula sa inteleaga acest aspect atunci suferinta nu-si mai are locul, este doar bucuria de a merge mai departe.

Va recomand, ceea ce imi recomand si mie, sa va bucurati de imperfectiunea voastra si sa nu o cereti de la ceilalti. Bucurati-va de ceilalti asa cum sunt, daca este cazul iertati-i, daca nu cereti-le sa plece din viata voastra si daca nu vor, plecati voi, insa nu le cereti sa fie altfel decat sunt. Fiecare este in acel moment rezultatul evolutiei de pana atunci.

Omul perfect este doar in conceptia noastra, nu exista si a-l cauta este drumul cel mai rapid catre suferinta.

Tie iti place sa suferi din cauza oamenilor imperfecti?

O zi frumoasa,
Orlando

P.S. Daca vrei de la tine perfectiunea, ohohoo “ai pus-o”! Este calea cea mai rapida catre: “nu mai incerc pentru ca stiu ca nu o sa mearga”, catre auto-compatimire si blocaj. Recomandare: ofera-ti permisiunea sa traiesti si in acelasi timp ofera-le-o si celorlalti  🙂